Filosofie Politica


Stânga/Dreapta

Stânga versus Dreapta
Liberalismul
Conservatorismul
Social-Democratia
Crestin-Democratia

Stânga versus Dreapta

Stânga şi dreapta sunt un concept născut din o decizie majoră a Adunării Constituante a Franţei, în anul 1789. Stânga şi Dreapta a fost o măsură menită să simplifice măsurarea voturilor. Astfel cei care doreau conservarea puterii regale şi a prerogativelor regale s-au aşezat în dreapta Preşedintelui Adunării. Doritorii de reforme s-au aşezat în stânga.

Stânga a fost asociată la început cu ideea de transformare a societăţii, modernizare, progres. Iniţial stânga reprezenta contestarea instituţiilor existente şi transformarea societăţii astfel încât instituţiile se reflectă noile schimbări şi evoluţii. Adepţii sfârşitului de secol XVII îşi aveau rădăcinile ideologice în adepţii perioadei iluministe, John Locke, baronul de Montesquieu, Jean-Jacques Rousseau. Principala teză era că omul este o fiinţă nu numai incipient bun, dar şi perfectibil, problema umană fiind sistemul care nu lucrează în favoarea calităţilor umane ci spre potenţarea defectelor lui. În timp, stânga politică a fost ocupată de familia largă socialistă. Iată de ce stânga este astăzi sinonimă cu reforma, dreptatea socială, egalitatea, libertatea.
John Locke
John Locke.jpg

Charles Montesquieu
Charles Montesquieu.jpg

Jean-Jacques Rousseau
Jean-Jacques Rousseau (painted portrait).jpg

Adepţii dreptei au fost ce „scorţoşi”, iubitori de tradiţie, ordine şi morală. În timp ce stânga era optimistă, dreapta privea natura umană cu mult mai pesimist. Modelul uman de la care pleca dreapta conţinea intrinsec răul. Asta nu înseamnă că omul era inevitabil exponentul natural malefic, ci doar că manifestarea răului este o primejdie permanentă care trebuie întreruptă în evoluţia sa.
Dreapta se asocia deci cu ordinea, morala, credinţa, familia. Liberalismul devine principala formă de exprimare a dreptei.

Liberalismul

Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut.

Liberalismul este centrat pe individ si:
* are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului;
* se bazeaeza pe increderea in virtutile „mainii invizibile” care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului;
* privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;

Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca „menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean”.

Conservatorismul

Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: „Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic”.

Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;

Social-Democratia

Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.
Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.

Crestin-Democratia

Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului.
Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea.
Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.

Un răspuns to 'Stânga/Dreapta'

Subscribe to comments with RSS sau TrackBack to 'Stânga/Dreapta'.


  1. […] sursa wikipedia/filosofie politica […]


Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: